Comuna Starchiojd Jud Prahova

martie 04, 2011

Comuna Starchiojd Jud Prahova

[ Localizare geografica ]

Comuna Starchiojd este asezata in partea de N-E a Judetului Prahova, la distanta de 50 km de Ploiesti si la 20 km de Valenii de Munte pe Drumul National Ploiesti Starchiojd, intr-o frumoasa depresiune submontana Drajna-Chiojd, la poalele Carpatilor Meridionali.

[ Relief ]

Localitatea are un relief asezat in trepte, din zona centrala pana in zona Siriului. Suprafata localitatii este de 13.000 ha. In jurul localitatii se afla zona depresionara strajuita de varfurile Zmeurat, Calugaru', Jaristea, Bradet, Zambraru, Roma. Culoarul depresionar al Stamnicului este marginit de varfurile Lupoaia, Stapanesti, Zmeurat, Varful lu' Tigan. In zona montana se afla varfurile Gamalia (1400 m), Stanila, Faget si Siriu.

[ Clima ]

Localitatea se incadreaza in climatul temperat-continental de tranzitie al etajului de munte cu veri racoroase si ierni friguroase. Datorita pozitiei unor inaltimi, in perioada de vara ploile, fronturile atmosferice ce vin din Nord-Vest sau vest ocolesc in general localitatea (zona centrala). Temperatura medie iarna este de -3 grade C pana la 5 grade C. Vara temperatura medie variaza intre valorile de 18 si 21 grade C. Precipitatii medii intre 700-800 mm pe an. Temperatura maxima inregistrata vara: 43 grade C vara 2000.

[ Fauna si flora ]

Se intilnesc paduri de foioase, conifere, arbusti, diferite ierburi, plante medicinale. Animale: soareci, serpi, broaste, vipere, pasari (vultur, uliu, mierla, ciocarlan), ursi, lupi, iepuri, mistreti, caprioare, viezure, veverita.

[ Istorie]

Asezat teritorial spre mijlocul suflarii romanesti, sub Carpatii de Curbura, in punctul de confluenta a provinciilor istorice Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca,  Starchiojdul ar fi existat si inainte de intemeierea statului Tarii Romanesti. Pe atunci mosia chiojdenilor cuprindea teritoriul actual al Chiojdului Mare si Chiojdului Mic.

  Intr-o epoca pe care nu o putem preciza, dar care pare sa fie dupa intemeierea statului, poate in secolul al XIV- lea, unii dintre mosneni s-au despartit si au intemeiat sat nou pe Basca; Chiojdu Mic. Cert este ca, in prima jumatate a secolului al XVI- lea, cele doua sate erau despartite, aceasta rezultand din actul din 1548, pastrat in regest si, mai ales, din actul din 21 august 1562, care hotarniceste o parte din mosia Chiojdului de pe Basca. Acest ultim document mentioneaza punctele de reper ale hotarniciei din 1562,  care exista si in prezent: Rotarea, Valea Teiului, Benia, Curmatura Cranei, Lacul fara Fund, Siriul, Obarsia Pacuritei, Piatra Lerei, apa Barsei etc.

   Cu privire la modul de formare a acestei vechi asezari ramanesti, exista si o legenda, si anume: cu sute de ani in urma, pe vatra actualei asezari Batrani, ar fi existat doi mosnegi, care aveau doi baieti si doua fete. Imprejurimile fiind intinse, ei si-ar fi ridicat aici salas, punand stapanire pe pamant. Copiii crescand, si-au facut si ei gospodaria lor pe Valea Chiojdului, cel mare creand satul Chiojdu Mare, iar cel mic satul Chiojdul Mic. Fiicei Ana, parintii i-au dat  in stapanire mosia care astazi poarta numele de Vlea Anei,  adica satul actual, iar pe o alta au inzestrat-o cu satul (comuna de azi) numit Chiojdeanca. Mai tarziu, unii din urmasii acestor chiojdeni au migrat, instalandu-se pe-cursul superior al raului Ramnicul Sarat, unde au infiintat satul Chiojdeni. In Chiojdanca, s-au nascut Andrei Radulescu (1880-1959), jurist si Eugen Simion (n. 25 mai 1933), critic si istoric literar, presedinti ai Academiei Romane.

Sursa: http://starchiojd.uv.ro/