Crucea Caraiman si cabana

„Pe plaiurile lor de sus am uitat de grijile traiului, cele mai senine ore le-am petrecut pe brânele lor, pe piscurile lor semeţe încununate cu nouri am preţuit minunile Firei şi în sufletu-mi am simţit pâlpâind câte-o scânteie din divina bunătate a Celui de Sus!”
Nestor Urechia, Vraja Bucegilor
Situată pe versantul prahovean al Munţilor Bucegi în căldarea de obîrşie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Şaua Mică a Caraimanului, cabana este aşezată într-o poziţie deosebit de pitorească. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanţii pereţi ai Caraimanului şi Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Buşteni dincolo de care se văd clăbucetele Munţilor Baiului.
Altitudinea: 2 025 m.
Apă de izvor (temporar).
încălzire cu gaze naturale.
Terenuri de schi, pentru avansaţi şi începători, în apropierea cabanei (sezon l decembrie—30 aprilie).
Staţiile C.F.R. cele mai apropiate: Buşteni şi Sinaia, pe linia Bucureşti — Braşov.
Drumuri de acces
Din Buşteni şi Sinaia, aceleaşi ca pentru cabana Babele; din drumul marcat cu bandă galbenă ce urmează linia de telefon, la cota 2 120 se desparte poteca marcată cu punct albastru ce face legătura directă cu cabana Caraiman.
Excursii în împrejurimi
La Monumentul Eroilor de pe Caraiman, pe Brîna Mare a Caraimanului. Poteca este nemarcată şi provoacă vertije celor neobişnuiţi să privească spre adîncimile prăpăstiilor; este accesibilă numai vara; durata cca. l oră. înapoierea se poate face pe poteca ce urcă pe Vîrful Caraimanului şi coboară spre Babele.
La cabana Babei e, şi de aici către toate cabanele de pe platoul Bucegilor şi din Valea Ialomiţei, pe drumurile descrise ca acces pentru cabanele respective.
Cu creştetul încununat de Crucea Eroilor, Caraimanul domină V. Prahovei deasupra Buştenilor, oferind una dintre cele mai măreţe privelişti din abruptul prahovean al Bucegilor. Versantul răsăritean sau Faţa Caraimanului se înalţă deasupra pădurilor pe o diferenţă de nivel de 500—700 m şi este brăzdat de o singură vale mai însemnată, V. Seacă a Caraimanului, afluentă a văii Albe.
Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic şi sud-estic dinspre V. Jepilor este străbătut de numeroase brîne cu vegetaţie deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brîna Portiţei care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portiţa Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiţii, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu potecă turistică, care leagă porţiunea superioară a văii Jepilor cu Şeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei văi. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasă, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Buşteni.
Caraimanul este despărţit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adînca depresiune formată de V. Jepilor, numită şi V. Caraimanului. Valea îşi trage obîrşiile din platou, iar din marginea acestuia formează o ruptură de pantă de aproape 200 m, Cascada Caraimanului. Valea se adînceşte apoi între maluri puternic înclinate şi confluează cu V. Prahovei la Buşteni.